Răzvan Anton’s recent body of work connects drawing to photography and the moving image, prompting a look back at our collective past to reflect on memory and identity. This online presentation, which complements the solo exhibition Studies of Gaze, features a selection of sun prints (“fading studies”) and videos (“reflective studies”) that embody Anton’s time-based image making process and his thoughtful approach to records of the past that speak to the present.
Lucrările recente ale lui Răzvan Anton conectează desenul de fotografie și imaginea în mișcare, sugerându-ne o privire în urmă, înspre trecutul nostru comun, pentru a reflecta asupra memoriei și identității. Această prezentare online, care se adaugă expoziției personale Studies of Gaze, constă într-o selecție de heliografii („fading studies”) și videouri („reflective studies”) reprezentative pentru procesul de lucru al lui Anton, bazat pe timp, și pentru abordarea nuanțată pe care el o are față de urmele trecutului relevante în prezent.
In 2010, during the dismantling of the former photo lab of Făclia and Igazság, around 30,000 negatives taken by photojournalists from the two newspapers risked being thrown away and lost for good. The images document the last three decades of the communist regime in Cluj, and are probably one the most comprehensive local collections of press photography from that era. Pulled from their boxes, fed through scanners and saved to servers, they are now known as the Minerva Press Photo Archive.
În 2010, odată cu desființarea fostului laborator foto al cotidienelor Făclia și Igazság, circa 30.000 de negative realizate de fotojurnaliștii de la cele două ziare au fost în pericol de a fi aruncate și pierdute definitiv. Imaginile documentează ultimele trei decenii ale regimului comunist în Cluj și formează probabil una dintre cele mai cuprinzătoare colecții locale de fotografie de presă din acea perioadă. Scoase din cutii, scanate și salvate pe servere, ele sunt astăzi cunoscute sub numele de Arhiva de Fotografie de Presă Minerva.
Răzvan Anton was part of the group of artists that coordinated the digital archiving project. Gradually, as he repeatedly looked at these images, he developed a visual research that fuses strategies from two different mediums: drawing and photography.
Răzvan Anton a făcut parte din grupul de artiști care au coordonat proiectul de arhivare digitală. Treptat, uitându-se în mod repetat la aceste imagini, el a dezvoltat o cercetare vizuală care asociază strategii din două medii diferite: desenul și fotografia.
For his “fading studies”, the artist uses a sun printing technique. He starts by scribbling paper sheets with a blue or black ball pen, places a transparent screen with an archival image on them, and then exposes all to sunlight for weeks or months. The resulting work references the birth of photography – at the time of its invention, photography was described as “drawing with light” or the “pencil of nature” (William Henry Fox Talbot) – yet resists photography’s ability to be infinitely reproduced by employing the inherently unique nature of drawing, the traces left by the hand of the artist as he thinks.
Pentru „fading studies”, artistul recurge la o tehnică de heliografie. Începe prin a hașura colile de desen cu un pix albastru sau negru, suprapune un ecran transparent imprimat cu o imagine de arhivă, iar apoi le expune la lumina soarelui timp de săptămâni sau luni. Lucrarea astfel rezultată duce cu gândul la nașterea fotografiei – la începuturile sale, fotografia a fost descrisă drept „desen cu lumina” sau „creion al naturii” (William Henry Fox Talbot) –, dar totodată rezistă reproductibilității infinite a acesteia prin caracterul intrinsec unic al desenului, prin urmele lăsate de mâna artistului în timp ce gândește.
“I believe at first I was drawn by the formal qualities of this archival image, the angle, the light. But then it’s an image of a sculptural cliché, the picture of a young family looking forward with confidence and peace. It’s both nostalgic and artificial. And then you see the features of the sculpture and you recognize the traits of the local art school. To me it triggers a paradoxical reaction of both fascination and dismissal.”
— Răzvan Anton
„Cred că la început m-au atras calitățile formale ale acestei imagini de arhivă, unghiul, lumina. Dar apoi este o imagine a unui clișeu sculptural, reprezentarea unei tinere familii care privește înainte cu încredere și pace. E deopotrivă nostalgică și artificială. Iar apoi sesizezi caracteristicile sculpturii și recunoști trăsăturile școlii locale de artă. Declanșează în mine o reacție paradoxală de fascinație și respingere.”
Răzvan Anton, ‘Studies of Gaze’, solo exhibition, Gaep, Bucharest, 10 September – 7 November 2020, installation views
“The images [from the Minerva Archive] are part of the memory of the city and the country. They form a collective portrait of a period that we consider long gone, as if ‘then’ and ‘now’ would have been separated by a thick line.”
— Scena9 magazine, issue #1
„Imaginile [din Arhiva Minerva] fac parte din memoria orașului și a țării. E un portret colectiv al unui timp pe care îl considerăm demult trecut, ca și cum o linie groasă ar fi separat atunci de acum.”
Anton’s work with other archives attests to his interest in investigating the interplay between historical and personal narratives. Between 2016 and 2018, he was the artist-in-residence at The House by the Synagogue in Mediaș, home of the archive and library of the Jewish population – once a thriving community, now absent due to mass emigration during the 1950s and 1960s. Exploring objects, images and stories alongside researcher Julie Dawson, he co-produced two exhibitions (the last one, on permanent display) that illuminate the value of the heritage of those who left for those who stay.
Lucrul lui Anton cu alte arhive atestă preocuparea lui de a investiga dinamica dintre narativele istorice și cele personale. Între 2016 și 2018, a fost artist în rezidență la Casa de lângă Sinagogă, care adăpostește arhiva și biblioteca populației evreiești din Mediaș – pe vremuri o comunitate dezvoltată, acum absentă din cauza emigrației în masă în perioada anilor ’50-’60. Explorând obiecte, imagini și povești alături de cercetătoarea Julie Dawson, a co-produs două expoziții (ultima dintre ele, expusă permanent) ce pun în lumină valoarea moștenirii culturale a celor care au plecat pentru cei care au rămas.
“I came across a various range of fascinating objects in this archive, from books to documents and personal belongings and found the tallit bags probably the most striking because they were handmade and carried these beautiful embroidered patterns, including often the initials of the person they had belonged to. There was something very intimate in these objects and that’s why I wanted to work with them.”
— Răzvan Anton
„Am dat peste o mulțime de obiecte fascinante în această arhivă, de la cărți la documente și obiecte personale. Săculeții pentru talit mi s-au părut cei mai captivanți pentru că erau făcuți de mână și brodați frumos cu diverse motive, precum inițialele deținătorului. Era ceva foarte intim în aceste obiecte și de aceea mi-am dorit să lucrez cu ele.”
Installation views (1, 3), sun print by Răzvan Anton from 2016 (2) and detail of a sun print from 2018 (4) in the permanent exhibition at The House by the Synagogue, Mediaș, produced within the project Absence as Heritage in the frame of TRACES – Transmitting Contentious Cultural Heritage with the Arts / Imagini (1, 3), heliografie de Răzvan Anton din 2016 (2) și detaliu al unei heliografii din 2018 (4) din expoziția permanentă de la Casa de lângă Sinagogă, Mediaș, produsă în cadrul proiectului Absența ca Patrimoniu/TRACES; photos: Răzvan Anton
While his sun prints capture and register the light and the time needed to make them, Anton’s videos are poetic renderings of sunlight filtering through tree leaves and reflecting off mirrors. To produce his “reflective studies”, he etches a mirror with an archival image, then uses it to reflect the scattered light that filters through the branches of a willow tree, a gentle wind sweeping through them. The artist films this reflection, and in doing so, he creates an illusion of movement inside the archival image – one that points to the illusion of photographic objectivity and also to the manner in which an image is altered as it passes through different mediums.
În timp ce heliografiile captează și înregistrează lumina și timpul necesare realizării lor, videourile redau poetic lumina soarelui filtrată prin crengi de copac și reflectată într-o oglindă. Pentru a produce aceste „reflective studies”, Anton gravează oglinda cu o imagine de arhivă, apoi o folosește pentru a reflecta lumina ce pătrunde pe fereastră printre frunzele de salcie mișcate ușor de adierea vântului. Artistul filmează reflecția și astfel creează o iluzie de mișcare în interiorul imaginii de arhivă – o trimitere la iluzia obiectivității fotografice, dar și la maniera în care se transformă o imagine când trece dintr-un mediu în altul.
Reflective Study (Audience) / negative, 2020, video loop with sound, duration: 2’30’’, edition: 1/5+1 AP
“A study is rarely a conclusion. I guess it has a lot to do with the fact that in general the artist is trying to make some kind of statement through the artwork, yet a study can escape this position of permanency. A study is transitory. To me that is a more acceptable position.”
— Răzvan Anton
„Un studiu este rareori o concluzie. Presupun că are legătură cu faptul că, în general, artistul încearcă să facă un statement prin lucrarea sa, în timp ce studiul scapă acestei poziții de permanență. Studiul e trecător. Pentru mine aceasta este o poziție mai acceptabilă.”
In partnership with
Sykes Romania and KLG
