One of the focal points of Vlatka Horvat’s artistic practice is questioning the relation between body and space – in the sense of defining space through its social and political potential. Through the process of rearranging and recomposing the space, its social possibilities and implications, Horvat’s installations, performances, images and sculptural objects stage series of delicate and antagonistic relations between the body, found objects and the built environment.
Pentru Vlatka Horvat, un punct central al practicii artistice este investigarea relației dintre corp și spațiu, în sensul de a-l defini pe cel din urmă prin potențialul lui social și politic. Instalațiile, performance-urile, imaginile și obiectele sculpturale create de ea înscenează relații delicate și antagonice între corp, mediul construit și diverse obiecte găsite, printr-un proces de reconfigurare a spațiului, precum și a posibilităților și implicațiilor sale sociale.
Monuments depicts a hand, the artist’s own, in a series of interactions with a set of everyday materials and objects – from cotton balls, elastic bands and pieces of wood, to a brick, a work glove, a tape spool and a door stopper. Transformed in the act of holding, crumpling, “inhabiting” or gripping these banal materials, the hand in Horvat’s images is removed from its usual context and signification and presented as both body and object, or as combination of the two.
Monuments înfățișează o mână, a artistei înseși, într-o serie de interacțiuni cu un set de materiale și obiecte de zi cu zi – de la bile din bumbac, elastice și bucăți de lemn, la o cărămidă, o mănușă de protecție și o rolă de bandă adezivă. Transformată prin actul de a ține, a strânge, a „ocupa” sau a prinde aceste materiale banale, mâna din imaginile lui Horvat se află într-o ipostază diferită de contextul și semnificația ei obișnuite, fiind prezentată drept corp și obiect deopotrivă, sau ca o combinație între cele două.
”Holding the camera in one hand, I took pictures of my other hand, performing a kind of mini contortionist act in which the body attempts to see itself.”
„Ținând aparatul într-o mână, mi-am fotografiat cealaltă mână, într-un fel de mini-act acrobatic prin care corpul încearcă să se vadă pe sine.”
Balance Beam #0320, 2020, wooden chairs, wooden beams, various objects; dimensions variable. Installation views from the exhibition ‘…of bread, wine, cars, security and peace’ at Kunsthalle Wien, Vienna, March – October 2020
Artist interview with Vlatka Horvat: ‘… of bread, wine, cars, security and peace’, Kunsthalle Wien 2020, © Video: Kunsthalle Wien
At the centre of Unhinged, a 6-hour-long performance, are a lone performer and a door that has been removed from its frame. With the performer’s face pressed against the door to form a provisional door-woman hybrid – a linguistic pun come to life – this unstable double act occupies and moves around the parlour rooms of a historical mansion hosting the project. Unhinged, with its titular gesture to madness, merges body and object into a single unit, collapsing the normative of both the body and the domestic sphere of a house.
În centrul acestui performance cu durata de șase ore se află un performer feminin solitar și o ușă ce a fost scoasă din țâțâni. Cu fața performerului atingând ușa pentru a forma un hibrid provizoriu, door-woman (joc de cuvinte însemnând „ușă-femeie”, dar și „ușier”), acest duo instabil ocupă și se mișcă prin saloanele vilei istorice care a găzduit proiectul. Unhinged, cu al său gest titular către nebunie, contopește corpul și obiectul într-o singură unitate, încălcând atât normativele corpului, cât și pe cele ale sferei domestice a casei.
“As in much of my figurative work in collage, the body and the elements of the physical world are proposed here as sites of fragmentation, collapse and failure, but also re-imagined as sites of repair, possibility and play.”
„Așa cum se întâmplă adesea în colajele mele figurative, corpul și elementele lumii fizice sunt propuse aici ca locuri de fragmentare, prăbușire și eșec, dar sunt și reimaginate ca spații de refacere, posibilitate și joc.”
Hybrids (01-10), 2008, collage on paper, each 30.5 x 22.9 cm (33 x 25.4 cm framed)
Resilience Test is a series of three online presentations of Marilena Preda Sânc, Vlatka Horvat and Ištvan Išt Huzjan, artists of different generations whose work is connected through their joint interest in re-examining resilience and the socio-political role of the body.
Resilience Test este o serie de trei expoziții online avându-i ca protagoniști pe Marilena Preda Sânc, Vlatka Horvat și Ištvan Išt Huzjan, artiști din generații diferite ale căror practici sunt conectate prin interesul față de reexaminarea rezilienței și a rolului socio-politic al corpului.
Project financed by / Proiect finanțat de: Ministerul Culturii
Partners / Parteneri: Embassy of the Republic of Slovenia Bucharest and Embassy of the Republic of Croatia in Romania
Media Partners / Parteneri media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin