About
Progress reuneşte o selecție de cinci lucrări video create de apreciata artistă multimedia Karolina Breguła în ultimii ani. Prin intermediul acestor lucrări, artista poloneză orchestrează scenarii mai mult sau mai puțin fictive, al căror subiect principal este conceptul de artă. În plus, tactica de a include puncte de vedere ale unor categorii diferite de public, aparținând sau nu lumii artei, are scopul de a dezvălui un vast spectru de valori pe care arta le poate însuma.
Varietatea situațiilor create de Karolina Breguła stimulează publicul să își reconsidere atitudinea față de artă în contextul post-postmodernismului, stimulând astfel progresul. În linii mari, progresul este acel element care ne pune în mișcare, care ne motivează și creează un scop. Dar oricât de mult depindem de inovație, nu ne putem sustrage senzației de frică ce îi este corelată. Fie suntem legați de trecut, fie ne simțim confortabil în prezent, constant inventăm motive pentru a menține un status quo.
În artă ne confruntăm cu aceleași controverse, ce au devenit din ce în ce mai evidente odată cu începutul secolului al XX-lea, derivând din ambivalența soluțiilor propuse: negăm trecutul, îngropăm moștenirea culturală sau le folosim ca sursă pentru o artă nouă? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care Karolina Breguła le adresează prin lucrările sale video, oferind nu răspunsuri, ci mai degrabă diferite perspective de abordare a acestor dileme.
Astfel, traseul expoziției este creat cu intenția de a declanșa o dispoziţie reflexivă în jurul unor concepte prezente în filmele sale, precum: cultură, memorie, inovaţie, mediocritate, revoluţie. Fie suntem puși în situația de a evalua propria percepție asupra artei în fața unui scenariu în care arta se află în pericol de a fi eliminată din comunitate, fie chestionăm rolul artistului ca mediator între societate și politic. Multiplele straturi, perceptiv create de artistă, nu eludează mesajul, ci din contră, ne provoacă să chestionăm conceptul de progres, cum îl obținem și dacă putem vorbi de un așa-numit blocaj.
Caracterul narativ al expoziției, întărit de coerența ideilor care leagă cele cinci lucrări video create într-un interval de cinci ani, crește în semnificație treptat, pe măsură ce interacționăm cu acestea. Într-o primă instanță, suntem încurajați să investigăm propria relație cu arta în I Don’t Understand, ne imaginăm posibilele soluții pentru a institui progresul în The Offence și Fire-Followers, dar în același timp încercăm să nu trecem cu vederea importanța și impactul artei la nivel social și instituțional în The Soup și Leaving.
Text de Teodora Dinu, curator
